Guvernul de largă coaliție al României a supraviețuit luni unei moțiuni de cenzură în Parlament, respingând încercările opoziției de a răsturna cabinetul din cauza planului său controversat de reformare a pensiilor din sistemul judiciar.
Moțiunea a fost depusă pe fondul creșterii tensiunilor politice legate de modificările propuse ale sistemului de pensionare pentru judecători și procurori — un element-cheie al agendei mai ample de reformă fiscală a guvernului.
Ce s-a întâmplat în Parlament
La votul de luni, guvernul a reușit să învingă moțiunea de cenzură, asigurând menținerea la putere a coaliției conduse de premierul Ilie Bolojan. Moțiunea a urmărit demiterea cabinetului din cauza celei de-a doua tentative de a crește vârsta de pensionare pentru judecători și procurori și de a plafona pensiile acestora — propuneri care s-au dovedit profund divizive pe scena politică românească.
Conform planului de reformă al guvernului, vârsta de pensionare a magistraților ar urma să crească treptat de la aproximativ 50 de ani la 65 de ani în următorii 15 ani, iar pensiile ar fi plafonate la 70% din salariul final. Pensiile din sistemul judiciar pot ajunge la aproximativ 5.000 de euro pe lună, comparativ cu o pensie medie în România de aproximativ 600 de euro.
Urmează o provocare juridică
Deși guvernul a câștigat în Parlament, reforma se confruntă cu un alt obstacol major: Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra constituționalității acesteia mai târziu în cursul acestei luni, pe 28 decembrie. Curtea a respins deja o versiune anterioară a legii pensiilor în octombrie, ceea ce ridică posibilitatea unor noi blocaje juridice.
Tensiuni în coaliție și presiuni politice
Votul scoate în evidență tensiunile interne continue din cadrul fragilei coaliții formate din patru partide, care a preluat puterea în urmă cu aproximativ șase luni și a trecut prin mai multe teste de încredere. Multe dintre acestea s-au concentrat pe măsuri de austeritate fiscală — inclusiv majorări de taxe și reduceri bugetare — menite să reducă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană al României și să deblocheze fonduri esențiale din planul de redresare al UE.
Tensiunile din interiorul coaliției persistă. Partidul Social Democrat, cel mai mare partener din alianță, a amenințat că își va retrage sprijinul dacă cereri-cheie — precum majorarea salariului minim — nu vor fi îndeplinite. Unii membri ai coaliției au cerut, de asemenea, demiterea ministrului Mediului, Diana Buzoianu, în urma unei recente crize legate de lipsa apei.
Reacția publică și contextul mai larg
Moțiunea de cenzură vine pe fondul protestelor publice și al criticilor din sistemul judiciar cu privire la problemele sistemice din justiția românească. Mulți magistrați și organizații ale societății civile susțin că reforma pensiilor reflectă disfuncționalități mai largi și politizarea sistemului judiciar.
Dacă Curtea Constituțională va valida reforma, aceasta ar putea reprezenta o victorie majoră pentru eforturile guvernului de a alinia sistemele de pensii și fiscale ale României la normele UE. Cu toate acestea, diviziunile politice și nemulțumirea socială sugerează că turbulențele vor continua.
About the Author
